Proprietate Intelectuala. Desene/Modele. Decizia nr. 1341 din 10 februarie 2009, ICCJ, Sectia civila si de proprietate intelectuala. 2016-04-08T12:37:12+00:00

Proprietate Intelectuala. Desene/Modele. Decizia nr. 1341 din 10 februarie 2009, ICCJ, Sectia civila si de proprietate intelectuala

Constituie publicitate anterioara, distructiva de noutate, imprejurarea ca unor produse din gama modelului industrial solicitat la protectie se face reclama intr-o revista precum si faptul ca astfel de modele se afla deja in portofoliul de produse standard al unei societati comerciale, care le-a expus si comercializat cu mult timp inaintea datei depozitului reglementar.
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti, S.C. R. S.R.L., in calitate de mandatar al S.C. V. I. S.R.L. si S.C. G.S.R. S.R.L. a chemat in judecata S.C. G. I. P.M. S.R.L. si Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, solicitand sa se dispuna anularea certificatului de inregistrare a modelului industrial nr. f 2005 1049/2005 intitulat „Indicator stradal  inregistrat de parata.

In motivarea cererii, intemeiata pe dispozitiile art. 45 din Legea nr. 129/1992, s-a aratat ca modelul industrial a carui protectie a fost acordata paratei nu indeplineste conditia noutatii si solicitantul nu este autorul desenului sau modelului industrial. Indicatorul stradal se fabrica in Franta, fiind comercializat de firma G., si a fost produs si comercializat in Romania de S.C. V. I. S.R.L.

Parata S.C. G. I. P.M. S.R.L., prin intampinare, a aratat ca a solicitat OSIM inregistrarea unor modele de indicatoare rutiere reflectorizante, indicatoare cu numar de strada si numar de imobil. Ca urmare a acestei solicitari reclamanta S.C. V. I. S.R.L. a formulat opozitie pe care OSIM a respins-o.

Prin sentinta civila nr. 1640 din 11 decembrie 2007 Tribunalul Bucuresti, Sectia a III-a civila a respins actiunea ca neintemeiata.

Prima instanta a retinut ca inscrisurile depuse de reclamante nu constituie documente distrugatoare de noutate referitor la modelul paratei, intrucat nu se incadreaza in notiunea de documente cu data certa, publicate inaintea depozitului national reglementar, pentru ca materialele opuse nu au fost accesibile publicului. S-a considerat ca nu se poate retine ca s-a facut publica corespondenta purtata intre reclamanta si diversele administratii locale si nici facturile fiscale, iar copiile de pe cataloagele Signaux Giraud sunt ulterioare datei depozitului national, respectiv din 2006.

Prin decizia civila nr. 73 A din 3 aprilie 2008, Curtea de Apel Bucuresti,

Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala a admis apelul declarat de reclamanta S.C. V. I. S.R.L. Sentinta a fost schimbata in tot in sensul ca a fost admisa cererea de chemare in judecata. S-a dispus anularea certificatului de inregistrare a modelului industrial f. 2005 1049/2005 intitulat „Indicator stradal” emis de OSIM in favoarea S.C. G. I. P.M. S.R.L.

In considerentele deciziei, s-a aratat ca indicatorul stradal pentru care s-a acordat protectie de catre OSIM se afla in portofoliul de produse standard al companiei S.G., Franta si figureaza in catalogul curent.

Actele depuse fac dovada faptului ca modelul industrial pentru care parata a obtinut protectie, a fost utilizat de mai multi ani in Franta.

Modele ale reclamantei, cu care este similar modelul protejat prin certificatul de inregistrare, au facut obiectul comertului si, prin aceasta, au fost expuse inaintea datei de depozit.

Impotriva acestei hotarari, a declarat recurs parata, motivat in drept pe dispozitiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., prin care a formulat urmatoarele critici:

Instanta de apel a retinut eronat ca actele depuse in fata primei instante fac dovada ca modelul industrial a fost utilizat in Franta fiind protejat prin copyright din anul 2000. Sintagma „Copyright 2000 Email Replica” aflata pe paginile de web se refera la drepturile de autor ale unei societati.

In facturile emise de apelanta catre diverse autoritati si persoane juridice la rubricile „denumirea produselor” apar produse cu alte caracteristici si dimensiuni fata de modelul industrial produs de intimata.

Raspunsul dat de S.C. B. C. S.R.L. nu poate fi retinut ca un document distrugator de noutate, avand in vedere ca aceasta societate comerciala nu a precizat si unde s-au montat indicatoarele pentru a fi accesibile publicului.

S-a mai sustinut ca instanta de apel nu s-a pronuntat asupra unui inscris esential depus de intimata parata si ca este necesar sa fie efectuata o expertiza de specialitate pentru a se dovedi anterioritatea, iar nu prin inscrisuri care nu sunt accesibile publicului.

Recursul nu este intemeiat pentru urmatoarele considerente:

S-a invocat faptul ca reclamanta nu a facut dovada ca modelul industrial pentru care parata a obtinut protectie, nu indeplineste cerintele art. 2, art.6-7 din Legea nr. 129/1992.

Conform art. 2, in intelesul legii, termenii sau expresiile de mai jos se definesc dupa cum urmeaza:

a) Aranjamentul de la Haga – Aranjamentul privind depozitul international de desene si modele industriale, adoptat la Haga la 6 noiembrie 1925, cu modificarile si completarile ulterioare, la care Romania a aderat prin Legea nr. 44/1992;
b) autor – persoana fizica sau un grup de persoane fizice constituit pe baza unei intelegeri, care a creat desenul sau modelul;
c) certificat de inregistrare – titlul de protectie acordat de O.S.I.M. pentru desenele si modelele inregistrate;
d) desen sau model – aspectul exterior al unui produs sau al unei parti a acestuia, redat in doua sau trei dimensiuni, rezultat din combinatia dintre principalele caracteristici, indeosebi linii, contururi, culori, forma, textura si/sau materiale ale produsului in sine si/sau ornamentatia acestuia;
e) desen sau model comunitar – desenul sau modelul protejat in conditiile Regulamentului nr. 6/2002/CE, publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene L nr. 3 din 5 ianuarie 2002, de catre Oficiul pentru Armonizare in Piata Interna, cu efect pe intregul teritoriu al Comunitatilor Europene;
f) detalii nesemnificative – acele elemente grafice sau de forma, care nu determina caracterul individual al desenului sau modelului;
g) inregistrare – modul de dobandire a drepturilor asupra desenelor si modelelor in temeiul prezentei legi sau al conventiilor internationale la care Romania este parte;
h) mandatar autorizat – persoana care exercita profesiunea de consilier in proprietate industriala in conditiile legii si care poate reprezenta o parte interesata in procedurile in fata O.S.I.M.;
i) produs – orice articol obtinut printr-un proces industrial sau artizanal, continand printre altele si elemente concepute spre a fi asamblate intr-un produs complex, ambalaje, forme de prezentare, aranjamente, simboluri grafice, caractere tipografice; programele de calculator nu sunt considerate produs;
j) produs complex – un produs compus din elemente multiple ce pot fi inlocuite de o maniera care sa permita dezasamblarea si reasamblarea produsului;
k) solicitant – persoana fizica sau juridica ce solicita la O.S.I.M. inregistrarea, respectiv eliberarea unui certificat de inregistrare a unui desen sau model;
l) titular – persoana fizica sau juridica careia ii apartin drepturile conferite prin inregistrarea desenului sau modelului si pentru care se elibereaza certificatul de inregistrare.

Pentru a conduce la casarea sau modificarea hotararii, recursul nu se poate limita la o simpla indicare „de forma” a textelor, conditia legala a „dezvoltarii motivelor” prevazuta de art. 3021 lit. c C.proc.civ. implicand determinarea greselilor anume imputate, o minima argumentare a criticii in fapt si in drept, precum si indicarea probelor pe care se intemeiaza.

Prin simpla trimitere facuta la incalcarea dispozitiilor art. 2 din Legea nr. 129/1992, recurenta invita instanta de recurs „sa aleaga” dintre aspectele reglementate in acest text si sa constate modul defectuos in care a procedat instanta superioara de fond, lucru care nu este cu putinta.

Art. 6, a carui incalcare a fost de asemenea invocata, prevede ca obiectul cererii poate fi inregistrat in masura in care constituie un desen sau model, in sensul art. 2, este nou si are un caracter individual [alin. (1)]. Un desen sau model este considerat nou daca niciun desen sau model identic nu a fost facut public inaintea datei de depunere a cererii de inregistrare sau, daca a fost revendicata prioritatea, inaintea datei de prioritate [alin. (2)]. Se considera ca desenele sau modelele sunt identice daca trasaturile lor caracteristice difera numai in ceea ce priveste detaliile nesemnificative [alin. (3)]. Se considera ca un desen sau model are caracter individual daca impresia globala pe care o produce asupra utilizatorului avizat este diferita de cea produsa asupra unui asemenea utilizator de orice desen sau model facut public inaintea datei de depunere a cererii de inregistrare sau, daca a fost revendicata prioritatea, inaintea datei de prioritate [alin. (4)]. La evaluarea caracterului individual trebuie sa se ia in considerare gradul de libertate a autorului in elaborarea desenului sau modelului [alin. (5)]. Daca un desen sau model aplicat la un produs ori incorporat intr-un produs constituie o parte componenta a unui produs complex, acesta va fi considerat nou si avand caracter individual numai daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a) partea componenta, odata incorporata in produsul complex, ramane vizibila pe durata utilizarii normale a acestuia; utilizare normala inseamna utilizarea de catre beneficiar, fara a include intretinerea sau reparatiile;

b) caracteristicile vizibile ale partii componente indeplinesc ele insele conditiile privind noutatea si caracterul individual [alin. (6)].

Iar in conditiile art. 7, in sensul aplicarii art. 6, se considera ca un desen sau model a fost facut public daca a fost publicat ori dezvaluit in alt mod, expus, utilizat in comert, cu exceptia situatiilor in care aceste evenimente nu ar fi putut, in mod rezonabil si in cadrul activitatii obisnuite, sa devina cunoscute cercurilor specializate din sectorul in cauza care actioneaza in cadrul Uniunii Europene inainte de data de depunere a cererii de inregistrare sau, daca a fost invocata o prioritate, inaintea datei de prioritate. Cu toate acestea, nu se va considera ca desenul sau modelul a fost facut public pentru simplul motiv ca a fost dezvaluit unei terte persoane in conditii explicite sau implicite de confidentialitate [alin. (1)]. In aplicarea art. 6 alin.(2) si alin.(4), divulgarea nu este luata in considerare daca desenul sau modelul pentru care se solicita protectie a fost facut public:

a) de catre autor sau succesorul sau in drepturi ori de catre un tert pe baza informatiilor furnizate sau actelor indeplinite de autor sau succesor;

b) in perioada de 12 luni precedand data de depozit a cererii de inregistrare sau, daca o prioritate este revendicata, la data de prioritate [alin. (2)]. Dispozitiile alin. (2) sunt aplicabile si in situatia in care desenul sau modelul a fost facut public, ca urmare a unui abuz in legatura cu autorul sau succesorul sau [alin. (3)].

Instanta de apel a interpretat corect dispozitiile sus aratate atunci cand a retinut publicitatea anterioara, distructiva de noutate, a modelului industrial ce face obiect al litigiului.

Astfel, revista Signaux Girod din 2006 face reclama unor produse din gama modelului solicitat la protectie in Romania, inclusiv placuta cu denumirea unor strazi din Franta, identica cu modelul industrial al paratei.

Pe de alta parte, consultarea site-ului www.signaux-girod.fr ar permite oricarei persoane interesate sa constate ca tipul de placa indicatoare pentru care s-a acordat protectie de catre OSIM se afla in portofoliul de produse standard al societatii S. G., in mod cert cel putin din anul 2000. Sustinerea recurentei, in sensul ca din pagina de web mentionata nu rezulta decat drepturile de autor ale societatii E. R. asupra insasi paginii web iar nu asupra produselor in sine, nu poate fi primita in contextul analizat. Ceea ce intereseaza in speta, este daca modelul pentru care parata a solicitat protectie era cunoscut sau nu inaintea datei de depunere a cererii de inregistrare.

Dupa cum, instanta de apel a dat semnificatia juridica corecta adreselor si facturilor depuse de reclamanta, si anume faptul ca modele ale reclamantei, cu care este similar modelul paratei, au fost expuse si comercializate de reclamanta in Romania cu mult timp inaintea datei depozitului reglementar.

In fine, imprejurarea ca instanta de apel nu ar fi analizat un inscris depus de catre parata nu se incadreaza in niciunul din motivele de casare sau de modificare limitativ prevazute de art. 304 C. proc. civ., astfel incat nu are a fi analizata.

Avand in vedere cele mai sus aratate, Inalta Curte a apreciat ca instanta de apel a facut aplicarea si interpretarea corecta a dispozitiilor legi materiale incidente, astfel incat nu sunt intrunite cerintele art. 304 pct. 9 C.proc.civ., in consecinta, in temeiul art. 312 alin.(1) C.proc.civ. recursul a fost respins ca nefondat.

error: Acest continut este protejat si nu poate fi copiat fara acordul administratorului!!