Directiva nr. 2004/48/CE din 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuala 2016-11-21T02:10:06+00:00

DIRECTIVA 2004/48/CE din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuala

Actualizata 08.03.2016.

(Text cu relevanţă pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN SI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, în special articolul 95,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic si Social European (1),

(1)JO C 32, 5.2.2004, p. 15.

dupa consultarea Comitetului Regiunilor,

hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251 din tratat (2),

(2)Avizul Parlamentului European din 9 martie 2004 (nepublicat înca în Jurnalul Oficial) si Decizia Consiliului din 26 aprilie 2004.

întrucât:

(1)Realizarea pietei interne presupune eliminarea restrictiilor la libera circulatie si a denaturarilor concurentei, creând în acelasi timp un mediu favorabil pentru inovatie si investitii, în acest context, protectia proprietatii intelectuale este un element esential pentru succesul pietei interne. Protectia proprietatii intelectuale este importanta nu numai pentru promovarea inovatiei si a creatiei, ci si pentru dezvoltarea ocuparii fortei de munca si ameliorarea competitivitatii.

(2)Protectia proprietatii intelectuale ar trebui sa permita inventatorului sau creatorului sa obtina un profit legitim din inventia sau creatia sa. Aceasta ar trebui de asemenea sa permita difuzarea cât mai larga a operelor, a ideilor si a competentelor noi. în acelasi timp, protectia proprietatii intelectuale nu ar trebui sa fie un obstacol în calea libertatii de exprimare si nici a circulatiei informatiilor si a protectiei datelor personale, inclusiv pe internet.

(3)Cu toate acestea, fara mijloace eficiente, în masura sa impuna respectarea drepturilor de proprietate intelectuala, inovatia si creatia sunt descurajate, iar investitiile reduse. Este deci necesar sa se asigure ca dreptul material al proprietatii intelectuale, care este astazi reglementat pe larg de acquis-ul comunitar, sa fie aplicat efectiv în Comunitate. în aceasta privinta, mijloacele de a impune respectarea drepturilor de proprietate intelectuala au o importanta esentiala pentru succesul pietei interne.

(4)Pe plan international, toate statele membre, precum si Comunitatea însasi, în chestiunile în care sunt competente, sunt legate prin Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuala („Acordul TRIPS”), aprobat, în cadrul negocierilor multilaterale ale Rundei Uruguay, prin Decizia 94/800/CE a Consiliului (3), si încheiat în cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului.

(3)JOL 336, 23.12.1994, p. 1.

(5)Acordul TRIPS cuprinde în special dispozitii referitoare la mijloacele de a impune respectarea drepturilor de proprietate intelectuala, care constituie norme comune aplicabile pe plan international si sunt puse în aplicare în toate statele membre. Prezenta directiva nu ar trebui sa aduca atingere obligatiilor internationale ale statelor membre, inclusiv celor care rezulta din Acordul TRIPS.

(6)Pe de alta parte, exista conventii internationale la care toate statele membre sunt parti si care cuprind de asemenea dispozitii referitoare la mijloacele de a impune respectarea drepturilor de proprietate intelectuala. Acesta este în special cazul Conventiei de la Paris pentru protectia proprietatii industriale, al Conventiei de la Berna pentru protectia operelor literare si artistice si al Conventiei de la Roma privind protectia artistilor interpreti sau executanti, a producatorilor de fonograme si a organismelor de radiodifuziune.

(7)Din consultarile angajate de Comisie cu privire la aceasta chestiune reiese ca, în statele membre, si în pofida dispozitiilor Acordului TRIPS, exista înca disparitati importante în ceea ce priveste mijloacele de a impune respectarea drepturilor de proprietate intelectuala. Astfel, normele de aplicare a masurilor provizorii care sunt utilizate în special pentru conservarea probelor, calculul daunelor-interese sau normele procedurale pentru a determina încetarea încalcarii drepturilor de proprietate intelectuala prezinta diferente importante de la un stat membru la altul. în unele state membre, nu exista masuri, proceduri si mijloace de reparare, cum ar fi dreptul de informare si retragerea, pe cheltuiala contravenientului, a marfurilor contrafacute introduse pe piata.

(8)Disparitatile care exista între sistemele din statele membre în ceea ce priveste mijloacele de a impune respectarea drepturilor de proprietate intelectuala sunt daunatoare bunei functionari a pietei interne si nu permit sa se procedeze astfel încât drepturile de proprietate intelectuala sa beneficieze de un nivel de protectie echivalent pe întreg teritoriul Comunitatii. Aceasta situatie nu este de natura sa favorizeze libera circulatie în cadrul pietei interne si nici sa creeze un mediu favorabil unei concurente sanatoase.

(9)Disparitatile actuale conduc de asemenea la o diminuare a dreptului material al proprietatii intelectuale si la o fragmentare a pietei interne în acest domeniu. Aceasta face ca mediile economice sa-si piarda încrederea în piata interna si, prin urmare, conduce la o reducere a investitiilor în inovatie si creatie. Încalcarile drepturilor de proprietate intelectuala sunt din ce în ce mai mult legate de criminalitatea organizata. Dezvoltarea folosirii internetului permite o distribuire instantanee a produselor piratate în toata lumea. Respectarea efectiva a dreptului material de proprietate intelectuala ar trebui sa fie asigurata printr-o actiune specifica la nivel comunitar. Apropierea legislatiilor în domeniu din statele membre este deci o conditie esentiala pentru buna functionare a pietei interne.

(10)Obiectivul prezentei directive consta în apropierea acestor legislatii pentru a asigura un nivel de protectie ridicat, echivalent si omogen, al proprietatii intelectuale în cadrul pietei interne.

(11)Prezenta directiva nu urmareste sa stabileasca norme armonizate privind cooperarea judiciara, competenta judecatoreasca, recunoasterea si punerea în executare a hotarârilor în materie civila si comerciala, sau sa reglementeze legea aplicabila. Instrumentele comunitare care reglementeaza ca norme generale aceste domenii sunt, în principiu, aplicabile si proprietatii intelectuale.

(12)Prezenta directiva nu ar trebui sa aduca atingere aplicarii regulilor de concurena, în special articolelor 81 si 82 din tratat. Masurile prevazute prin prezenta directiva nu ar trebui sa fie utilizate pentru a restrânge ilegitim concurenta într-un mod care sa contravina tratatului.

(13)Este necesar sa se determine domeniul de aplicare a prezentei directive cât mai extins posibil pentru a include toate drepturile de proprietate intelectuala reglementate prin dispozitiile comunitare în materie si/sau de legislatia interna a statului membru respectiv. Cu toate acestea, aceasta cerinta nu se opune posibilitatii, pentru statele membre care doresc acest lucru, de a extinde, pentru nevoi interne, dispozitiile prezentei directive la acte de concurenta neloiala, inclusiv copiile parazite, sau de activitati similare.

(14)Masurile prevazute la articolul 6 alineatul (2), articolul 8 alineatul (1) si articolul 9 alineatul (2) se aplica numai actelor întreprinse la scara comerciala, fara a aduce atingere posibilitatii pe care o au statele membre de a aplica aceste masuri si altor acte. Actele întreprinse la scara comerciala sunt cele care au ca scop obtinerea unui avantaj economic sau comercial direct sau indirect, ceea ce exclude în mod normal actele consumatorilor finali care actioneaza cu buna credinta.

(15)Prezenta directiva nu ar trebui sa aduca atingere dreptului material al proprietatii intelectuale, Directivei 95/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protectia persoanelor fizice în ceea priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date (1), Directivei 1999/93/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnaturile electronice (2) si Directivei 2000/31/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societatii informationale, în special ale comertului electronic, pe piata interna (3).

(1)JO L 281, 23.11.1995, p. 31. Directiva, astfel cum a fost modificata prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(2)JOL 13, 19.1.2000, p. 12.

(3)JOL 178, 17.7.2000, p. 1.

(16)Dispozitiile prezentei directive nu ar trebui sa aduca atingere dispozitiilor speciale privind respectarea drepturilor si exceptiilor în domeniul dreptului de autor si al drepturilor conexe prevazute prin instrumentele comunitare si în special cele care sunt cuprinse în Directiva 91/250/CEE a Consiliului din 14 mai 1991 privind protectia juridica a programelor pentru calculator (4) sau în Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor si ale drepturilor conexe în societatea informationala (5).

(4)JO L 122, 17.5.1991, p. 42. Directiva, astfel cum a fost modificata prin Directiva 93/98/CEE (JO L 290, 24.11.1993, p. 9).

(5)JOL 167, 22.6.2001, p. 10.

(17)Masurile, procedurile si mijloacele de reparatie prevazute prin prezenta directiva ar trebui sa fie stabilite în fiecare caz astfel încât sa tina seama în mod corespunzator de caracteristicile specifice ale acestui caz, în special de caracteristicile specifice fiecarui drept de proprietate intelectuala si, atunci când este cazul, de caracterul intentionat sau neintentionat al infractiunii savârsite.

(18)Ar trebui ca persoanele îndreptatite sa solicite aplicarea acestor masuri, proceduri si mijloace de reparatie sa fie nu numai titularii drepturilor, ci si persoanele care au un interes direct si capacitatea procesuala daca si în masura în care legislatia aplicabila permite aceasta, ceea ce poate include organizatiile profesionale însarcinate cu gestionarea acestor drepturi sau cu apararea intereselor colective i individuale de care sunt responsabile.

(19)Întrucât dreptul de autor exista înca de la crearea unei opere si nu necesita o înregistrare formala, este util sa se reia norma enuntata la articolul 15 din Conventia de la Berna care stabileste prezumtia conform careia autorul unei opere literare sau artistice este considerat ca atare atunci când numele sau este indicat pe opera. O prezumtie de acelasi fel ar trebui sa se aplice detinatorilor de drepturi conexe de vreme ce adesea titularul unui drept conex, de exemplu un producator de fonograme, este acela care va încerca sa apere drepturile si sa lupte împotriva actelor de piraterie.

(20)Întrucât dovada este un element esential pentru stabilirea violarii drepturilor de proprietate intelectuala, trebuie sa se asigure mijloace eficiente de a prezenta, de a obtine si de a conserva dovezile. Procedurile ar trebui sa respecte drepturile apararii si sa ofere garantiile necesare, inclusiv protectia informatiilor confidentiale. în ceea ce priveste violarea la scara comerciala, este de asemenea important ca instantele sa poata ordona accesul, daca este cazul, la documentele bancare, financiare si comerciale care se afla sub controlul presupusului faptuitor.

(21)Alte masuri destinate sa asigure un nivel ridicat de protectie exista în unele state membre si ar trebui sa fie disponibile în toate statele membre. Acesta este cazul dreptului la informare, care permite obtinerea de informatii exacte privind originea marfurilor sau a serviciilor contrafacute, circuitele de distributie si identitatea tertilor implicati în infractiune.

(22)Este de asemenea indispensabil sa se prevada masuri provizorii pentru stoparea imediata a infractiunilor fara a se astepta o decizie de fond, cu respectarea drepturilor de aparare, asigurând proportionalitatea masurilor provizorii în functie de specificul fiecarui caz si prevazând garantiile necesare pentru a acoperi costurile i prejudiciile provocate partii pârâte de o cerere nejustificata. Aceste masuri sunt în special justificate atunci când orice întârziere ar fi de natura sa provoace un prejudiciu ireparabil titularului unui drept de proprietate intelectuala.

(23)Fara a aduce atingere oricarei alte masuri, proceduri sau mijloc de reparatie existente, titularii drepturilor ar trebui sa aiba posibilitatea de a solicita un ordin judecatoresc împotriva unui intermediar ale carui servicii sunt utilizate de un tert pentru a viola dreptul de proprietate industriala a titularului. Conditiile si procedurile cu privire la un astfel de ordin judecatoresc ar trebui sa ramâna sub incidenta dreptul intern al statelor membre. In ceea ce priveste încalcarea dreptului de autor si a drepturilor conexe, un nivel ridicat de armonizare este deja prevazut prin Directiva 2001/29/CE. Prin urmare, ar trebui ca prezenta directiva sa nu aduca atingere articolului 8 alineatul (3) din Directiva 2001/29/CE.

(24)Dupa caz si daca împrejurarile justifica aceasta, masurile, procedurile si mijloacele de reparatie care trebuie prevazute ar trebui sa cuprinda masuri de interdictie, cu scopul de a împiedica viitoare încalcari ale drepturilor de proprietate intelectuala. De asemenea, ar trebui sa existe masuri corective, daca este cazul pe cheltuiala faptuitorului, cum ar fi retragerea, scoaterea definitiva din circuitele comerciale sau distrugerea marfurilor contrafacute si, în cazuri corespunzatoare, a materialelor si a instrumentelor utilizate în principal pentru crearea sau fabricarea acestor marfuri. Aceste masuri corective ar trebui sa tina seama inclusiv de interesele tertilor, în special consumatorii si particularii care actioneaza cu buna credinta.

(25)Statele membre ar trebui sa aiba posibilitatea sa prevada, în situatii în care o infractiune este savârsita fara intentie si nu din neglijenta si în care masurile corective sau ordinele judecatoresti prevazute prin prezenta directiva ar fi disproportionate, ca, în cazuri corespunzatoare, sa poata fi acordata o reparatie baneasca partii vatamate, ca masura alternativa. Cu toate acestea, atunci când utilizarea comerciala a marfurilor contrafacute sau furnizarea de servicii constituie o încalcare a altui drept decât acela referitor la proprietatea intelectuala sau sunt susceptibile sa vatameze consumatorilor, aceasta utilizare sau aceasta furnizare ar trebui sa ramâna interzisa.

(26)Pentru a repara prejudiciul suferita urmare unei infractiuni savârsite de un contravenient care a actionat cu buna stiinta sau având motive suficiente sa cunoasca ca poate genera o astfel de infractiune, valoarea daunelor-interese acordate titularului dreptului ar trebui sa ia în considerare toate aspectele corespunzatoare, cum ar fi câstigul nerealizat de titularul dreptului, sau beneficiile fara justa cauza realizate de contravenient si, daca este cazul, orice prejudiciu moral cauzat titularului dreptului. Valoarea daunelor-interese ar putea fi calculata si ea, de exemplu, în cazurile în care este dificil sa se stabileasca valoarea prejudiciului suferit în realitate, plecând de la elemente cum ar fi redeventele sau sumele care ar fi fost datorate în cazul în care contravenientul ar fi cerut autorizatia de a utiliza dreptul de proprietate intelectuala respectiv. Scopul nu este acela de a introduce obligatia de a prevedea daune-interese punitive, ci de a permite despagubirea pe criterii obiective, tinând în acelasi timp seama de costurile suportate de titularul dreptului, cum ar fi cheltuielile de cercetare si de identificare.

(27)Ca descurajare suplimentara a unor viitoare încalcari si pentru a contribui la constientizarea publicului în sensul larg, este util sa se asigure publicitatea hotarârilor pronuntate în cazurile de încalcare a drepturilor de proprietate intelectuala.

(28)In afara de masurile, procedurile si mijloacele de reparatie de natura civila si administrativa prevazute în temeiul prezentei directive, sanctiunile penale constituie, de asemenea, în cazuri corespunzatoare, un mijloc de a asigura respectarea drepturilor de proprietate intelectuala.

(29)Industria ar trebui sa participe activ la lupta împotriva pirateriei si contrafacerii. Dezvoltarea codurilor de conduita în mediile direct interesate reprezinta un mijloc complementar cadrului de reglementare. Statele membre, în colaborare cu Comisia, ar trebui sa încurajeze elaborarea de coduri de conduita în general. Controlul fabricarii discurilor optice, în special cu ajutorul unui cod de identificare aplicat pe discurile fabricate în Comunitate, contribuie la limitarea atingerilor aduse drepturilor de proprietate intelectuala în acest sector, care este supus pirateriei pe scara larga. Cu toate acestea, aceste masuri tehnice de protectie nu ar trebui sa fie utilizate în mod abuziv cu scopul de a închide pietele si de a controla importurile paralele.

(30)Pentru a facilita aplicarea uniforma a prezentei directive, trebuie sa se prevada mecanisme de cooperare si un schimb de informatii între statele membre, pe de o parte, si între acestea si Comisie, pe de alta parte, în special prin crearea unei retele de corespondenti desemnati de statele membre si prin prezentarea de rapoarte regulate care sa evalueze aplicarea prezentei directive si eficacitatea masurilor luate de catre diferitele organisme nationale.

(31)Întrucât, din motivele mentionate, obiectivul prezentei directive poate fi realizat mai bine la nivel comunitar, Comunitatea poate sa ia masuri, în conformitate cu principiul subsidiaritatii consacrat la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proportionalitatii asa cum este enuntat la articolul mentionat, prezenta directiva nu depaseste ceea ce este necesar atingerii acestui obiectiv.

(32)Prezenta directiva respecta drepturile fundamentale si principiile care sunt recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În special, prezenta directiva urmareste sa asigure respectarea deplina a proprietatii intelectuale, în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din aceasta carta,

ADOPTA PREZENTA DIRECTIVA:

-****-

CAPITOLUL I: OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Art. 1: Obiect

Prezenta directiva priveste masurile, procedurile si mijloacele de reparatie necesare pentru a asigura respectarea drepturilor de proprietate intelectuala. În întelesul prezentei directive, expresia „drepturi de proprietate intelectuala” include drepturile de proprietate industriala.

Art. 2: Domeniu de aplicare

(1)Fara a aduce atingere mijloacelor prevazute sau care pot fi prevazute prin legislatia comunitara sau interna, în masura în care aceste mijloace sunt favorabile titularilor drepturilor, masurile, procedurile si mijloacele de reparatie prevazute prin prezenta directiva se aplica, în conformitate cu articolul 3, oricarei încalcari a drepturilor de proprietate intelectuala, prevazute de legislatia comunitara si/sau legislatia interna a statului membru în cauza.

(2)Prezenta directiva nu aduce atingere dispozitiilor speciale privind respectarea drepturilor si exceptiile prevazute de legislatia comunitara în domeniul dreptului de autor si al drepturilor conexe dreptului de autor, mai ales de Directiva 91/250/CEE, în special articolul 7, sau de Directiva 2001/29/CE, în special articolele 2-6 si articolul 8.

(3)Prezenta directiva nu aduce atingere:

a)dispozitiilor comunitare care reglementeaza dreptul material al proprietatii intelectuale, Directivei 95/46/CE, Directivei 1999/93/CE si Directivei 2003/31/CE în general si articolelor 12-15 ale acestei ultime directive în special;

b)obligatiilor care decurg, pentru statele membre, din conventiile internationale si în special din Acordul TRIPS, inclusiv cele referitoare la procedurile penale si la sanctiunile aplicabile;

c)oricaror dispozitii interne ale statelor membre referitoare la procedurile penale sau la sanctiunile ce se aplica în cazul încalcarii drepturilor de proprietate intelectuala.

CAPITOLUL II: MASURI, PROCEDURI SI MIJLOACE DE REPARATIE

SECTIUNEA 1: Dispozitii generale

Art. 3: Obligatie generala

(1)Statele membre prevad masuri, proceduri si mijloace de reparatie necesare pentru a asigura respectarea drepturilor de proprietate intelectuala care intra sub incidenta prezentei directive. Aceste masuri, proceduri si mijloace de reparatie trebuie sa fie corecte si echitabile, nu trebuie sa fie complicate în mod inutil sau costisitoare, ori sa presupuna termene nerezonabile sau sa atraga întârzieri nejustificate.

(2)Masurile, procedurile si mijloacele de reparatie trebuie sa fie de asemenea eficiente, proportionale si disuasive si sa fie aplicate astfel încât sa se evite crearea unor obstacole în calea comertului legal si sa se ofere protectie împotriva folosirii lor abuzive.

Art. 4

Persoane îndreptatite sa solicite aplicarea unor masuri, proceduri si mijloace de reparatie

Statele membre recunosc ca fiind îndreptatite sa solicite aplicarea masurilor, procedurilor si mijloacelor de reparatie mentionate în prezentul capitol urmatoarele persoane:

(a)titularii drepturilor de proprietate intelectuala, în conformitate cu dispozitiile legislatiei aplicabile,

(b)toate celelalte persoane autorizate sa utilizeze aceste drepturi, în special licentiatii, în masura în care legislatia aplicabila permite acest lucru si în conformitate cu aceasta,

(c)organismele de gestionare colectiva a drepturilor de proprietate intelectuala recunoscute prin lege ca având calitatea de a-i reprezenta pe titularii drepturilor de proprietate intelectuala, în masura în care dispozitiile legislatiei aplicabile permit acest lucru si în conformitate cu acestea,

(d)organismele de protectie profesionala recunoscute prin lege ca având calitatea de a-i reprezenta pe titularii drepturilor de proprietate intelectuala, în masura în care dispozitiile legislatiei aplicabile permit acest lucru si în conformitate cu acestea.

Art. 5: Prezumtia calitatii de autor sau de titular al dreptului

Pentru aplicarea masurilor, procedurilor si mijloacelor de reparatie prevazute prin prezenta directiva,

(a)pentru ca autorul unei opere literare sau artistice sa fie, pâna la proba contrara, considerat ca atare si admis, prin urmare, sa initieze proceduri împotriva nerespectarii drepturilor, este suficient ca numele sau sa fie mentionat pe opera în modul obisnuit;

(b)litera (a) se aplica mutatis mutandis titularilor de drepturi conexe dreptului de autor în ceea ce priveste obiectul lor protejat.

SECTIUNEA 2: Dovezi

Art. 6: Dovezi

(1)Statele membre se asigura ca, la cererea unei parti care a prezentat dovezi accesibile în mod rezonabil, suficiente în sprijinul pretentiilor sale si a precizat dovezile pe care se întemeiaza pretentiile sale care se afla sub controlul partii adverse, autoritatile judecatoresti competente sa poata ordona ca aceste dovezi sa fie prezentate de partea adversa, sub rezerva asigurarii protectiei informatiilor confidentiale. În sensul prezentului alineat, statele membre pot sa prevada ca un esantion rezonabil al unui numar mare de copii ale unei opere sau ale oricarui alt obiect protejat sa fie considerat de catre autoritatile judecatoresti competente ca reprezentând dovezi suficiente.

(2)În aceleasi conditii, în cazul unei încalcari savârsite pe scara comerciala, statele membre iau masurile necesare pentru a permite autoritatile judecatoresti competente, daca este cazul, la cererea unei parti, sa ordone comunicarea de documente bancare, financiare sau comerciale, care se afla sub controlul partii adverse, sub rezerva asigurarii protectiei informatiilor confidentiale.

Art. 7: Masuri de conservare a dovezilor

(1)Înainte chiar de introducerea unei actiuni pe fond, statele membre se asigura ca autoritatile judecatoresti competente pot, la cererea unei parti care a prezentat dovezi în mod rezonabil accesibile si suficiente în sprijinul pretentiilor sale privind încalcarea drepturilor sale de proprietate intelectuala sau iminenta unei astfel de încalcari, sa ordone masuri provizorii rapide si eficiente pentru a conserva dovezile pertinente referitoare la încalcarea mentionata, sub rezerva asigurarii protectiei informatiilor confidentiale. Astfel de masuri pot sa includa descrierea detaliata cu sau fara prelevare de esantioane sau sechestrul fizic al marfurilor în litigiu si, în cazurile corespunzatoare, a materialelor si instrumentelor utilizate pentru a produce si/sau distribui aceste marfuri, precum si documentele care se refera la ele. Aceste masuri sunt luate, daca este cazul, fara audierea celeilalte parti, în special atunci când orice întârziere este susceptibila sa provoace o vatamare ireparabila titularului dreptului sau atunci când exista riscul, care poate fi demonstrat, de distrugere a dovezilor.

În cazurile în care masurile de conservare a dovezilor sunt adoptate fara audierea celeilalte parti, partilor afectate li se aduce imediat la cunostinta acest lucru, cel târziu îndata dupa executarea masurilor. O revizuire, inclusiv dreptul de a fi audiat, are loc la cererea partilor afectate pentru a se decide, în termen rezonabil dupa notificarea masurilor, daca acestea sunt modificate, abrogate sau confirmate.

(2)Statele membre se asigura ca masurile de conservare dovezilor sa poata fi conditionate de constituirea de catre reclamant a unei cautiuni sau a unei garantii echivalente corespunzatoare, destinate sa asigure acoperirea oricarui prejudiciu suferit de pârât, în conformitate cu alineatul (4).

(3)Statele membre asigura ca masurile de conservare a dovezilor sunt abrogate sau înceteaza sa produca efecte în alt mod, la cererea pârâtului, fara a aduce atingere pretentiilor la daunele-interese, daca reclamantul nu a introdus, într-un termen rezonabil, o actiune care sa conduca la o decizie pe fond în fata autoritatii judecatoresti competente, termen care va fi stabilit de catre autoritatea judecatoreasca care ordona masurile atunci când legislatia statului membru o permite sau, daca nu se stabileste acest lucru, într-un termen care nu depaseste douazeci de zile lucratoare sau treizeci si una de zile calendaristice daca acest termen este mai lung.

(4)În cazul în care masurile de conservare a dovezilor sunt abrogate sau înceteaza sa se mai aplice datorita oricarui act sau omisiuni a reclamantului, ori în cazurile în care se constata ulterior ca nu a existat o încalcare sau o amenintare de încalcare a unui drept de proprietate intelectuala, autoritatile judecatoresti sunt împuternicite sa ordone reclamantului, la cererea pârâtului, sa acorde acestuia o despagubire corespunzatoare ca reparatie pentru orice prejudiciu provocat de aceste masuri.

(5)Statele membre pot sa ia masuri pentru a proteja identitatea martorilor.

SECTIUNEA 3: Dreptul la informare

Art. 8: Dreptul la informare

(1)Statele membre asigura ca, în cadrul unei actiuni referitoare la încalcarea unui drept de proprietate intelectuala si ca raspuns la o cerere justificata si rezonabila a reclamantului, autoritatile judecatoresti competente sa poata ordona ca informatiile privind originea si retelele de distributie a marfurilor sau a serviciilor care aduc încalca unui drept de proprietate intelectuala sa fie furnizate de contravenient si/sau de orice alta persoana care:

a)a fost gasita în posesia marfurilor contrafacute la scara comerciala;

b)a fost gasita în timp ce utiliza servicii contrafacute la scara comerciala;

c)a fost gasita în timp ce furniza, la scara comerciala, servicii utilizate în activitati de contrafacere sau

d)a fost semnalata, de catre persoana mentionata la litera (a), (b) sau (c), ca intervenind în producerea, fabricarea sau distribuirea marfurilor sau în furnizarea serviciilor.

(2)Informatiile mentionate la alineatul (1) cuprind, dupa caz:

a)denumirea si adresele producatorilor, fabricantilor, distribuitorilor, furnizorilor si ale celorlalti detinatori anteriori ai marfurilor sau ai serviciilor, precum si ale angrosistilor destinatari si ale vânzatorilor cu amanuntul;

b)informatii privind cantitatile produse, fabricate, livrate, primite sau comandate, precum si pretul obtinut pentru marfurile sau serviciile respective.

(3)Alineatele (1) si (2) se aplica fara a aduce atingere altor acte cu putere de lege si norme administrative care:

a)acorda titularului dreptul de a primi informatii mai extinse;

b)reglementeaza utilizarea în cauzele civile sau penale a informatiilor comunicate în conformitate cu prezentul articol;

c)reglementeaza raspunderea pentru abuzul de drept la informare;

d)dau posibilitatea sa se refuze furnizarea de informatii care ar constrânge persoana mentionata la alineatul (1) sa admita propria sa participare sau cea a rudelor sale apropiate la încalcarea unui drept de proprietate intelectuala sau

e)reglementeaza protectia confidentialitatii surselor de informare sau prelucrarea datelor cu caracter personal.

SECTIUNEA 4: Masuri provizorii si de conservare

Art. 9: Masuri provizorii si asiguratorii

(1)Statele membre asigura ca autoritatile judecatoresti competente sa poata, la cererea reclamantului:

a)sa pronunte împotriva presupusului contravenient o ordonanta de urgenta cu scopul de a preveni orice încalcare iminenta a unui drept de proprietate intelectuala, de a interzice, cu titlu provizoriu si sub rezerva, daca este cazul, platii unei daune cominatorii atunci când legislatia interna prevede acest lucru, ca prezumatele încalcari ale acestui drept sa continue, sau de a subordona continuarea lor constituirii unor garantii destinate sa asigure despagubirea titularului dreptului; o ordonanta de urgenta poate fi de asemenea pronuntata, în aceleasi conditii, împotriva unui intermediar ale carui servicii sunt utilizate de catre un tert pentru a încalca un drept de proprietate intelectuala; ordinele judecatoresti împotriva intermediarilor ale caror servicii sunt utilizate de catre un tert pentru a aduce atingere unui drept de autor sau unui drept conex sunt reglementate prin Directiva 2001/29/CE;

b)sa ordone sechestrarea sau predarea marfurilor suspectate de a încalca un drept de proprietate intelectuala, pentru a împiedica introducerea sau circulatia lor în circuitele comerciale.

(2)În cazul unei încalcari la scara comerciala, statele membre asigura ca autoritatile judecatoresti competente sa poata ordona, daca partea vatamata face dovada unor împrejurari susceptibile sa puna în pericol recuperarea daunelor-interese, sechestrul asigurator al bunurilor mobile si imobile ale presupusului contravenient, inclusiv blocarea conturilor sale bancare si a altor bunuri. În acest scop, autoritatile competente pot sa ordone comunicarea unor documente bancare, financiare sau comerciale sau accesul corespunzator la informatiile pertinente.

(3)Autoritatile judecatoresti sunt autorizate, cu privire la masurile mentionate la alineatele (1) si (2), sa solicite reclamantului sa prezinte orice dovada disponibila în mod rezonabil, pentru a dobândi cu suficienta certitudine convingerea ca acesta este titularul dreptului si ca dreptul acestuia a fost încalcat sau ca aceasta încalcare este iminenta.

(4)Statele membre asigura ca masurile provizorii mentionate la alineatele (1) si (2) sa poata, în cazurile corespunzatoare, sa fie luate fara audierea pârâtului, în special atunci când orice întârziere ar cauza o vatamare ireparabila titularului dreptului. În acest caz, partilor li se aduce imediat la cunostinta acest lucru, de îndata dupa aplicarea masurilor.

O revizuire, inclusiv dreptul de a fi audiat, are loc la cererea pârâtului pentru a se decide, într-un termen rezonabil de la notificarea masurilor, daca acestea sunt modificate, revocate sau confirmate.

(5)Statele membre asigura ca masurile provizorii mentionate la alineatele (1) si (2) sa fie abrogate sau sa înceteze de a produce efecte într-un alt mod, la cererea pârâtului, daca reclamantul nu a introdus, într-un termen rezonabil, o actiune care sa conduca la o decizie pe fond în fata autoritatii judecatoresti competente, termen care va fi stabilit de catre autoritatea judecatoreasca care ordona masurile atunci când legislatia statului membru o permite sau, daca nu se stabileste acest lucru, într-un termen care nu depaseste douazeci de zile lucratoare sau treizeci si una de zile calendaristice daca acest termen este mai lung.

(6)Autoritatile judecatoresti competente pot sa conditiona masurile provizorii mentionate la alineatele (1) si (2) de constituirea de catre reclamant a unei cautiuni sau a unei garantii echivalente corespunzatoare, destinata sa asigure acoperirea oricarui prejudiciu suferit de pârât, în conformitate cu dispozitiile alineatului (7).

(7)În cazurile în care masurile provizorii sunt revocate sau înceteaza sa se mai aplice datorita oricarei actiuni sau omisiuni a reclamantului ori în cazurile în care se constata ulterior ca nu a existat o încalcare sau o amenintare de încalcare a unui drept de proprietate intelectuala, autoritatile judecatoresti sunt autorizate sa ordone reclamantului, la cererea pârâtului, sa acorde acestuia o despagubire corespunzatoare ca reparatie pentru orice vatamare provocata prin aceste masuri.

SECTIUNEA 5: Masuri care rezulta dintr-o hotarâre de fond

Art. 10: Masuri corective

(1)Fara a aduce atingere eventualelor daune-interese datorate titularului dreptului în temeiul încalcarii si fara nici o despagubire, statele membre asigura ca autoritatile judecatoresti competente sa poata ordona la cererea reclamantului luarea de masuri corespunzatoare cu privire la marfurile care s-a constatat ca încalca un drept de proprietate intelectuala si, în cazurile corespunzatoare, cu privire la materialele si instrumentele care au servit în principal la crearea si fabricarea acestor marfuri. Printre aceste masuri, vor figura în special:

a)retragerea din circuitele comerciale;

b)retragerea definitiva din circuitele comerciale sau

c)distrugerea.

(2)Autoritatile judecatoresti ordona ca aceste masuri sa fie puse în aplicare pe cheltuiala contravenientului, în afara de cazul când exista motive speciale care se opun acestui lucru.

(3)La examinarea unei cereri de masuri corective, se va tine seama de faptul ca trebuie sa existe o proportie între gravitatea încalcarii si masurile corective ordonate, precum si de interesele tertilor.

Art. 11: Ordine judecatoresti

Statele membre asigura ca, atunci când se pronunta o hotarâre judecatoreasca de constatare a încalcarii unui drept de proprietate intelectuala, autoritatile judecatoresti competente sa poata pronunta împotriva contravenientului un ordin judecatoresc prin care interzic continuarea încalcarii. Atunci când legislatia interna prevede aceasta, nerespectarea unui ordin judecatoresc este pasibila, daca este cazul, de plata unor daune cominatorii, cu

scopul de a-i asigura executarea. Statele membre asigura de asemenea ca titularii drepturilor sa poata solicita pronuntarea unui ordin judecatoresc împotriva intermediarilor ale caror servicii sunt utilizate de un tert pentru a încalca un drept de proprietate intelectuala, fara a aduce atingere articolului 8 alineatul (3) din Directiva 2001/29/CE.

Art. 12: Masuri alternative

Statele membre pot sa prevada ca, în cazuri corespunzatoare si la cererea persoanei care poate face subiectul masurilor prevazute în prezenta sectiune, autoritatile judecatoresti competente pot sa ordone plata catre partea prejudiciata a unei despagubiri banesti în locul aplicarii masurilor prevazute în prezenta sectiune, daca persoana respectiva nu a actionat cu intentie sau din neglijenta si daca aplicarea masurilor respective ar cauza acestei persoane o vatamare disproportionata si daca o despagubire baneasca a partii prejudiciate pare satisfacatoare în mod rezonabil.

SECTIUNEA 6: Daune-interese si cheltuieli de judecata

Art. 13: Daune-interese

(1)Statele membre asigura ca, la cererea partii prejudiciate, autoritatile judecatoresti competente sa ordone contravenientului care a actionat cu buna stiinta sau având motive suficiente de a sti acest lucru, plata catre titularul dreptului a unor daune-interese adaptate prejudiciului real suferit de acesta prin încalcarea dreptului sau.

La stabilirea daunelor-interese, autoritatile judecatoresti:

a)iau în considerare toate aspectele necesare, cum ar fi consecintele economice negative suferite de partea prejudiciata, în special câstigul nerealizat, orice beneficiu fara justa cauza realizat de contravenient si, daca este cazul, alte elemente în afara factorilor economici, cum ar fi prejudiciul moral cauzata titularului dreptului prin încalcarea drepturilor sale

sau

b)ca alternativa la litera (a), pot hotarî, daca este cazul, sa fixeze o valoare forfetara pentru daunele-interese, pe baza unor elemente cum ar fi, cel putin, valoarea redeventelor sau drepturilor care ar fi fost datorate în cazul în care contravenientul ar fi cerut autorizatia de a utiliza dreptul de proprietate intelectuala respectiv.

(2)Atunci când contravenientul a savârsit o încalcare fara a avea stiinta de aceasta sau fara a avea motive rezonabile de a sti aceasta, statele membre pot sa prevada ca autoritatile judecatoresti pot ordona recuperarea beneficiilor sau plata unor daune-interese care pot fi prestabilite.

Art. 14: Cheltuieli de judecata

Statele membre asigura ca, în principiu, cheltuielile de judecata rezonabile si proportionale si celelalte cheltuieli facute de partea care a obtinut câstig de cauza sa fie suportate de partea care a pierdut, în afara de cazul când principul echitatii nu permite acest lucru.

SECTIUNEA 7: Masuri de publicitate

Art. 15: Publicarea hotarârilor judecatoresti

Statele membre asigura ca, în cadrul actiunilor în justitie initiate pentru încalcarea unui drept de proprietate intelectuala, autoritatile judecatoresti pot ordona, la cererea reclamantului si pe cheltuiala contravenientului, masuri corespunzatoare pentru difuzarea informatiilor cu privire la hotarâre, inclusiv afisarea hotarârii, precum si publicarea sa integrala sau partiala. Statele membre pot sa prevada masuri suplimentare de publicitate adaptate unor împrejurari speciale, inclusiv o publicitate de mare amploare.

CAPITOLUL III: SANCTIUNI APLICATE DE CATRE STATELE MEMBRE

Art. 16: Sanctiuni aplicate de catre statele membre

Fara a aduce atingere masurilor, procedurilor si mijloacelor de reparatie de natura civila si administrativa prevazute prin prezenta directiva, statele membre pot sa aplice alte sanctiuni corespunzatoare în cazul încalcarii unor drepturi de proprietate intelectuala.

CAPITOLUL IV: CODURI DE CONDUITA SI COOPERARE ADMINISTRATIVA

Art. 17: Coduri de conduita

Statele membre încurajeaza:

(a)elaborarea, de catre asociatiile sau organizatiile de întreprinderi sau profesionale, a unor coduri de conduita la nivel comunitar, destinate sa contribuie la respectarea drepturilor de proprietate intelectuala, în special prin preconizarea utilizarii pe discurile optice a unui cod care sa permita identificarea originii fabricatiei lor;

(b)transmiterea catre Comisie a proiectelor de coduri de conduita la nivel national sau comunitar si a eventualelor evaluari privind aplicarea acestor coduri de conduita.

Art. 18: Evaluare

(1)Dupa trei ani de la data prevazuta la articolul 20 alineatul (1), fiecare stat membru transmite Comisiei un raport cu privire la aplicarea prezentei directive.

Pe baza acestor rapoarte, Comisia întocmeste un raport cu privire la aplicarea prezentei directive, cuprinzând în special o evaluare a eficientei masurilor luate, precum si o apreciere a impactului sau asupra inovatiei si dezvoltarii societatii informationale. Acest raport este transmis Parlamentului European, Consiliului si Comitetului Economic si Social European. El este însotit, daca este cazul, si în lumina evolutiei ordinii juridice comunitare, de propuneri de modificari ale prezentei directive.

(2)Statele membre ofera Comisiei ajutorul si asistenta de care aceasta poate avea nevoie pentru întocmirea raportului mentionat la alineatul (1) paragraful al doilea.

Art. 19: Schimb de informatii si corespondenti

În scopul promovarii cooperarii, în special a schimbului de informatii, între statele membre si între statele membre si Comisie, fiecare stat membru desemneaza unul sau mai multi corespondenti nationali responsabili cu toate problemele privind aplicarea masurilor prevazute de prezenta directiva. Acesta transmite coordonatele corespondentului national (corespondentilor nationali) celorlalte state membre si Comisiei.

CAPITOLUL V: DISPOZITII FINALE

Art. 20: Punere în aplicare

(1)Statele membre adopta actele cu putere de lege si actele administrative necesare aducerii la îndeplinire a prezentei directive pâna la 29 aprilie 2006. Statele membre informeaza de îndata Comisia cu privire la aceasta.

Atunci când statele membre adopta aceste dispozitii, ele contin o trimitere la prezenta directiva sau sunt însotite de o asemenea trimitere la data publicarii lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de realizare a acestei trimiteri.

(2)Comisiei ai sunt comunicate de statele membre textele dispozitiilor de drept intern pe care le adopta în domeniul reglementat de prezenta directiva.

Art. 21: Intrare în vigoare

Prezenta directiva intra în vigoare în a douazecea zi de la data publicarii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Art. 22: Destinatari

Prezenta directiva se adreseaza statelor membre.

error: Acest continut este protejat si nu poate fi copiat fara acordul administratorului!!